Acesta este un text subiectiv si trebuie tratat ca atare.
Nu ma pot abtine sa nu comentez confirmarea Chinei cu privire la testarea primul ei avion invizibil.
Incet-incet apar si costurile deciziei Statelor Unite de a ataca Serbia. Factura platita de SUA e atat de mare incat Pentagonul inca se chinuie sa o calculeze, au probleme si din cauza faptului ca nici dolarul nu mai e ce a fost candva. Poate ca e greu de estimat CAT au pierdut americanii, insa cand vine vorba despre CE au pierdut lucruile sunt mai simple. Au pierdut totul, in primul rand puterea economica si, de curand, cea militara. In afara avioanelor cu tehnologie stealth, Rusia si China au lansat proiecte de dotare a armatei cu portavioane.
America a hotarat sa-si umfle muschii in Balcani pornind, pe 24 martie 1999, fara acordul Consiliului de Securitate al ONU, un razboi impotriva Serbiei. Ca sa fie siguri de victorie americanii au antrenat in acest razboi intreaga Alianta Nord Atlantica. Timp de 78 de zile SUA, cu sprijinul aliatilor – Marea Britanie, Germania, Franta, Italia, Canada, Spania, Portugalia, Danemarca, Turcia, Olanda, Belgia si alte forte NATO, in total 19 state – au bombardat in continuu Serbia distrugandu-i aproape in intregime infrastructura. Au bomabradat atat tinte militare cat si cele ”colaterale”: spitale, maternitati, scoli, ambasade, cartiere rezidentiale, biserici, chiar si cimitire.
Fiind crescut sa cred ca binele intodeauna invinge, imi place sa-mi imaginez ca sfarsitului a inceput pe 27 martie 1999 cand Serbia a reusit sa doboare minunea tehnologica americana, avionul invizibil F-117A Nighthawk. Pe atunci toata lumea se astepta ca sarbii sa-l vanda rusilor, insa acestia i-au preferat pe chinezi, pentru ca fratii de la rasarit lucrau deja la invizibilul Sukhoi T-50. Tot acum se limpezesc lucrurile si cu privire la ”eroarea” americaniilor, din timpul conflictului, de a bombarda ambasada Chinei din Belgrad.
In conditiile date, aroganta yankeilor de a se erija in jandarm mondial nu pare altceva decat o palida tresarire de orgoliu a unui imperiu aflat in picaj necontrolat. Vremurile cand pasaportul american tinea loc de vesta antiglont, iar puscasul marin putea ucide, viola, maltrata si batjocorii fara sa fie tras la raspundere se apropie de final.
Degeaba isi rod unghiile si dau marunt din buze, acum e prea tarziu. Singura optiune care le-a ramas americanilor este sa-si puna presedintele sa se incline in fata Dragonului Rosu si sa implore mila.
Si la final un filmulet cu un mesaj din partea sarbilor:
Inainte de toate as vrea sa marturisesc ca nu ma pot considera un credincios. Din nefericire, am poate prea multe indoieli, dar sper ca intr-o zi sa le pot depasi.
Majoritatea legilor se bazeaza pe principii socotite corecte la un moment dat, unele devin cu timpul anacronice altele, a caror moralitate este verificata in timp, devin postulate – pe acestea din urma multi le considera de provenienta divina. Cele zece porunci, revelate de Dumnezeu lui Moise pe muntele Sinai, se numara printre ele.
Textul de fata nu este menit sa incrimineze o anumita persoana ci mai degraba incerc o imagine de ansamblu a societatii in care traim si a liderilor pe care i-am ales sa ne reprezinte si sa ne conduca spre un viitor mai bun.
Pentru ca tocmai am trecut printr-o perioada foarte importanta legata de credinta noastra m-am gandit in ce masura noi, ca societate, mai credem cu adevarat in ceea ce declaram si cat de ipocriti am devenit. Asa mi-a venit ideea acestui experiment, respectiv sa trec prin filtrul Decalogului clasa politica de la noi. Din pacate, cred ca experimentul se poate extinde asupra unui esantion mult mai larg, dar sa revenim.
1 Sa nu ai alti dumnezei afara de Mine.
De departe cea mai marcanta personalitate, pentru romani, a ultimilor ani este Ion Iliescu. In plina campanie prezidentiala, din anul 1996, contracandidatul Emil Constantinescu a avut inspiratia sa-l intrebe daca crede in Dumnezeu. Atunci Iliescu s-a declarat liber-cugetator si a pierdut alegerile. Ulterior, aceasta ”orientare religioasa” Iliescu si-a mai exprimat-o de cateva ori. De curand, Ion Iliescu a dat un interviu pentru revista Kamikaze in care sustine – ”Iisus a facut o mare revolutie in gindire. A fost un rebel din acest punct de vedere, ca si-a permis sa spuna ca toti oamenii sint egali. E adevarat, in fata lui Dumnezeu. A fost prima idee de echitate, ca toti oamenii sint egali in fata unei forte supreme, in fata lui Dumnezeu.”
Redau in continuare un fragment pertinent pentru subiectul nostru:
Rep.: Credeti in Dumnezeu, macar acum, la 80 de ani?
I.I.: Nu cred in Dumnezeu, eu cred in forta omului.
Rep.: Dar in Iisus, ca-i mai de stinga?
I.I.: Iisus este o figura, din acest punct de vedere, caracteristica pentru o anumita evolutie a gindirii umane, pentru o societate mai buna, mai dreapta, benefica tuturor.
2. Sa nu-ti faci chip cioplit, nici vreo infatisare a lucrurilor care sunt sus in ceruri, sau jos pe pamant, sau in apele mai de jos decat pamantul. Sa nu te inchini inaintea lor si sa nu le slujesti.
In lupta pentru bunastarea materiala a lor si a familiilor lor politicenii nostri s-au lepadat repede de Dumnezeu si s-au inchinat Zeului-ban, cel care le-a promis toate bogatiile pamantului: palate somptuoase, masini de lux, aur si pietre pretioase, iahturi, excursii exotice, parfumuri scumpe si matasuri fine. Noii Iuda si-au vandut credinta pentru mai putin de 30 de arginti. Fiind atat de multi tradatori pretul a scazut, principiul cererii si ofertei.
Unii si-au facut palatele in cimitir sperand ca macar asa sa li se permita sa le ia cu ei in viata de apoi.
3. Sa nu iei in desert Numele Domnului, Dumnezeului tau; caci Domnul nu va lasa nepedepsit pe cel ce va lua in desert Numele Lui.
Sunt printre noi si cei ce se cred trimisii lui Dumnezeu pe Pamant. Adevarati Mesia care se compara cu insusi Iisus.
Pe de alta parte, odraslele alesilor neamului stiindu-se mai presus de legile pamantesti ignora, in teribilismul lor infantil, orice regula morala, in unele cazuri sfidand chiar simbolurile sacre ale muritorilor de rand. In imaginea de mai jos Andrei Placinta, fiul senatoarei Simona Placinta, urinand pe o troita. Junele Placinta si-a comentat fotografia postata pe facebook cu mesajul: „Asta fac eu cu Dumnezeu!“
4. Adu-ti aminte de ziua de odihna, ca s-o sfintesti.
Aici politicenii nostri sunt campioni. Pentru ei toate zilele sunt de odihna, chiar si atunci cand sunt la munca.
5. Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta, pentru ca sa ti se lungeasca zilele in tara, pe care ti-o da Domnul, Dumnezeul tau.
Clasa politica din Romania s-a transformat treptat intr-o casta impenetrabila. Nepotismul a devenit politca de stat, iar modelul este preluat de tot mai multe institutii. Viitori parlamentari, ministri, presedinti sunt copiii celor de acum, la fel cum viitori medici sau profesori universitari vor fi copiii si nepotii celor de astazi. Asistam, in direct si pe viu, la crearea unei noi aristocratii care prin mediocritatea membriilor sai ii va condamna pe cei multi la o viata mizera lipsita de orice speranta.
6. Sa nu ucizi.
Va amintiti cum a inceput totul?
Da! Tot crima se numeste. La aceste doua crime se mai adauga si alti peste o mie de morti ai revolutiei din decembrie `89.
Tot aici putem include asumarea mortilor in urma unor decizii politice drastice. Aceste decizii au avut sau au un impact terifiant asupra oamenilor, impingandu-i spre gesturi disperate, uneori chiar radicale. Buletinele de stiri aduc zilnic in atentie cazuri de suicid provocate de greutatile vietii, unul mediatizat in ultimul timp este cel al lui Adrian Sobaru, care din fericire a ramas in statistici la capitolul Tentative. Am inclus acest caz datorita locului simbolic in care s-a petrecut – Camera Deputatilor/Casa Poporului – si a semnificatiei pe care o poate capata, aceia de (sin)ucidere in masa a unui intreg neam. Responsabilitatea acestui flagel, chiar daca si-o asuma sau nu, chiar daca sunt constienti de ea sau nu, este a intregii clase politice.
7. Sa nu fii desfranat.
Chefurile, betiile si orgiile sexuale nu lipsesc din viata politica romaneasca, ne limitam deocamdata la aceasta. Acum cateva luni un celebru scandal a zguduit diplomatia de la Bucuresti.
Palatul Parlamentului nu este bordel. Cel putin oficial. Insa, nu-mi pot imagina ce se intampla prin ungherle ascunse ale Palatului daca in plina sedinta de plen, cand, teoretic, se dezbat legi importante pentru societatea noastra, Alesii urmaresc filme pornografice.
8. Sa nu furi.
Sincer nu stiu de unde sa incep. De la fabrici si uzine, de la flote, companii de stat sau bani de la buget ori de la licitiatii, tunuri imobiliare, returnari ilegale de TVA sau devalizari bancare. S-a scris atat de mult despre acest subiect ca ar fi ridicol sa incerc chiar si o trecere in revista a dosarelor. In schimb, am sa ilustrez acest capitol cu cateva filmulete sugestive.
Se poate fura si asa…
Unii vor spune ca daca furi de la stat nu se pune. OK, atunci si pentru ei o mostra de eleganta politica romaneasca, asa ca sa nu ne mai miram de ce ne fac altii hoti.
Telefonul ramas pornit in buzunarul presedintelui a continuat sa inregistreze, iar mesajul, “tiganca imputita”, a ajuns la urechile electoratului.
9. Sa nu marturisesti stramb impotriva aproapelui tau.
Miniciuna in politica este ridicata la rang de arta. Cine nu poate mintii fara sa clipeasca nici nu are ce cauta in aceasta arena. Iata cateva exemple de ”sinceritate” damboviteana:
Cine recunoaste este iertat pe jumatate, dar totusi…
Cand zicem marturie, ne gandim la justitie, iar cand vine vorba de justitie nu putem sa uitam cazul senatorului Ion Voicu.
10. Sa nu poftesti casa aproapelui tau; sa nu poftesti nevasta aproapelui tau, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici magarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tau.
Am putea include aici multe, incepand cu nationalizarile din perioada comunista. Oamenilor li s-au luat boii, magarii, pamanturile, casele. Dupa 89, cand oamenii le-au cerut inapoi, s-au trezit ca in casele respective stau altii care nu vor sa plece, multi dintre ei fosti si/sau actuali nomencalturisti.
Exemplele de sus nu sunt singulare, le-am ales pentru ca au fost cel mai usor de ilustrat cu imagini. Sunt convins ca sunt multe alte povesti, poate mai concludente decat cele aduse de mine in discutie. Oricum, asa cum se observa clasa politica inclaca regulat cele zece porunci. Ne ramane doar sa credem in dictonul “Vox populi, vox dei” si speranta ca vom intelege mesajul divinitatii.
De fapt, titlul ar fi trebuit sa fie: Lucruri care mi s-au parut interesante in ultimele zile, dar mi-a fost prea lene sa scriu despre ele. Va dati seama de ce am optat pentru varianta actuala.
WikiLeaks. De zile bune presa e in corzi, au materie pana dupa sarbatori, scriu de rup tastaturile. Asta-i de bine: IT-ul castiga, presa castiga, agentiile de publicitate castiga, toata lumea castiga. Ce conteaza ca e vorba de niste aberatii ”scapate din greseala” de americani sau poate de rusi, extremisti musulmani sau chinezi? Teorii ale conspiratiei, arestari, spioni, femei/sex, documente criptate trimise catre presa, buncare sub pamant, scandaluri diplomatice, dosare prefabricate – un scenariu prost de film low-budget. E clar ca si CIA e in criza. Oricum, documetele contin secrete care le stia toata lumea. Nimic senzational, dar totusi s-au mai vandut ceva ziare, s-au inregistrat niste afisari pe on-line si puncte de rating la TV. Poate primesc si jurnalistii, acum de sarbatori, slariile pe luna august.
”Secolul 21 este secolul Asiei” sustine premierul chinez Wen Jiabao aflat intr-o vizita in India pentru pregatirea asaltului final asupra economiei mondiale. Intre timp, un alt chinez, ambasadorul Song Zhe, aflat la Buxelles, face pe confucianistul – cica europenii sunt slugile americii si stau capra ori de cate ori acestia din urma le cer. Stranepotul lui Sun Tzu, suparat ca Europa nu vrea sa ridice embargoul asupra armelor impus Chinei, n-ar fi spus si el ceva ce nu stiam, ceva legat de drepturile omului, executii ale prizonierilor politici, mafia chineza, preturi de dumping si alte chestii de astea.
Europa face pe mironosita la aflarea ”vestii” ca mafia albaneza din provincia sarba Kosovo, care cu ajutorul americanilor aproape ca si-a facut stat, in afara de arme, droguri, femei si masini de lux furate mai facea si trafic cu sarbi rapiti. Ca sa li se piarda urma sarbilor, mafia albaneza urma modelul masinilor de lux respectiv, ii dezasamblau si ii vindeau la piesa sau, ma rog, la organ.
In rest, se apropie sarbatorile. Ninge. Pietele sunt pline de paduri de brazi pe care nu-i va cumpara nimeni. Peste tot se aud colinde, mai ales in Parlament. Se fac topuri, retrospective sau previziuni de criza. Banica Jr. isi asigura ratele la banca dupa cinci zile de concert la Sala Palatului. Steaua pierde calificarea in ultimul minut, ca de obicei echipele romanesti. Revolutia romana la 21 de ani cu aceleasi discursuri si aceasi intrebare – cine a tras in noi?
Important e ca Poli l-a adus inapoi pe Uhrin. Acum pot sta linistit de sarbatori, sigur nu mai avem nicio sansa la campionat.
Vorba lui Mihail Eminovici – toate-s vechi si noua toate.
Campania eComunicate.ro a reusit sa atraga atenita CNA asupra spotului Aqua Caraptica – “Cea mai pura apa din lume”. CNA a decis in sedinta de marti, 7 decembrie, sa solicite modificarea reclamei.
Argumentul RAC (Consiliul Roman pentru Publicitate) prin care s-a cerut CNA interzicerea reclamei a fost: …”afirmatia “cea mai pura apa minerala din lume” nu se sustine doar prin lipsa totala a nitratilor. Absenta nitratilor reprezinta, potrivit punctului de vedere prezentat de RAC, doar unul dintre posibilii indicatori ai puritatii unei ape minerale.”
Decizia CNA de a aduce modificari spotului sustine ideea ca actuala reclama induce in eroare consumatorul, cu alte cuvinte il manipuleaza. Prin umrare, ”specialistii” care au facut spotul ori au fost ”neatenti” ori au fortat in mod constient legea crezand ca nimeni nu va observa si isi vor atinge scopul. Nu stiu ce e mai rau, mai ales cand bagi 1,2 milioane de euro intr-o campanie.
Este cunoscut faptul ca majoritatea reclamelor contin mesaje subliminale. Exista insa, cazuri de campanii publicitare care, din dorinta de a castiga cota de piata pentru produsul promovat, abuzeaza de aceasta componenta subliminala. Legea audiovizualului, nr. 504 din 11 iulie 2002, reglemeteaza publicitate subliminala ca fiind ”orice publicitate care utilizeaza stimuli prea slabi pentru a putea fi perceputi in mod constient, dar care poate influenta comportamentul economic al publicului”. De curand, posturile TV au inceput difuzarea campaniei Aqua Carpatica – ”Cea mai pura apa din lume”. Pentru a determina daca, dincolo de scopul firesc al comunicarii aparitiei unui nou produs pe piata, exista elemente care ar putea manipula cosumatorul am stat de vorba cu psihologul Georgeta Ghinea.